Presa scrisa

Catedrala din Voluntari, un miracol ivit în miez de criză

La auzul clopotelor, starea sufletească se schimbă, e ca o chemare tainică la comuniunea cu Dumnezeu, este vestea cea bună ascunsă în sunet…

de Georgeta Istrate in Reportaj pe 20 August 2010, Revista Felicia

Pe amplasamentul din zona intersecţiei străzii Florilor cu bulevardul Vrancea, clopotele catedralei din Voluntari sunt nerăbdătoare să bată. Pentru primarul Florentin Costel Pandele, primul sunet al clopotului înseamnă o călătorie instantanee în timp, la vremea sosirii în Voluntari, când gunoiul sufoca localitatea, şi revenirea în prezent, ca o trecere de la coşmar la vis împlinit: „Sunetul clopotului îmi arată drumul parcurs – mă văd undeva pe un deal de gunoi, speriat că nu voi reuşi, apoi revin la starea de linişte din prezent”.

Pe vii îi chem…

La o catedrală de 1.425 mp şi o înălţime de 53 de metri, trebuie clopote pe măsură. Sunt cinci la număr, cântăresc 5 tone, au costat 95.000 de euro şi au fost fabricate de o firmă celebră din Austria. Sunetele sunt armonizate în gamă, după un secret păstrat de familia constructorului timp de 14 generaţii, făcute pe tonalităţi diferite, care redau o anumită muzică, în funcţie de sărbătoare. Aliajul, de o anumită puritate, are în compoziţie bronz, cupru şi staniu, încălzit şi turnat la o temperatură de 1.150 de grade. Inscripţia de pe clopote arată utilitatea lor: „Pe vii îi chem, pe morţi îi plâng, fulgerele frâng”.
Piatra de temelie a Catedralei din Voluntari a fost pusă în noiembrie 2007, iar în toamna acestui an va fi terminată „la roşu”.

Trei hramuri

Indiferentă la cei care-i critică existenţa, catedrala se ridică tăcută, maiestuoasă, ca un miracol ivit în miez de criză. Lăcaşul are are trei hramuri: „Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim”; „Cuvioasa Parascheva” şi „ Sfântul Ioan Hozevitul”. Arhitectura construcţiei îmbină stilurile grecesc, bizantin şi brâncovenesc, având ca modele biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeş, vechea Mitropolie din Târgovişte (actualmente demolată), iar ca model arhitectural modern noua biserică Sf. Vineri din Bucureşti. Din partea B.O.R., lucrările sunt supravegheate de P.S. Ciprian Câmpineanul. Primarul speră că data de 14 octombrie „o să ne găsească cu catedrala acoperită”. Clădirea nu va fi doar un lăcaş de cult, ci şi un loc în care poţi medita sau te poţi relaxa, fiind înconjurată de un parc. În timp ce credincioşii vor asista la slujbă, copiii vor fi îndrumaţi de un preot în cadrul şcolii de duminică. În partea superioară, catedrala are două balcoane, este prevăzută cu lifturi, iar de o parte şi de alta are platforme pentru persoanele cu dizabilităţi.

La picioarele Lui Dumnezeu

Florentin Costel Pandele, primarul Voluntariului, ne este ghid prin clădire. Se vede satisfacţia lucrului împlinit în voce şi atitudine, iar când ajungem sus, pe catedrală, gândul pare să rostească un vers al lui Arghezi: „Din bube, mucegaiuri şi noroi, iscat-am frumuseţi şi preţuri noi”. Dincolo de toate criticile care i s-au adus, dincolo de marea de obstacole pe care a trecut-o, mă gândesc că nimic nu este întâmplător, că la nivel spiritual o fi fost omul ales pentru această lucrare, aşa cum fusese ales cândva Solomon: „Aş fi meschin dacă aş afirma că nu realizez ce lucrare se face aici. Am o mulţumire că păcătosul din mine cade şi la propriu, şi la figurat în faţa lui Dumnezeu”.